Siguranța post-seism a clădirilor

Postat la 10.07.2017 de Adina POPESCU in ȘTIRI, Interne, Arhitectură + urbanism

 Share

 Deși reabilitarea clădirilor cu risc seismic ridicat este un program pe care autoritățile l-au inițiat de ceva timp și despre care se discută mereu atunci când un cutremur de magnitudine mică are loc, o altă problemă care trebuie rezolvată este aceea a siguranței post-seism a clădirilor.

Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Afacerilor și Fondurilor Europene a elaborat o metodologie cadru în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor prin care detaliază modul în care se va interveni asupra consolidării clădirilor în urma producerii unui mare cutremur.

Metodologia elaborată se aplică în special pentru clădirile de locuințe, cele social culturale, dar și pentru restul clădirilor, în funcție de caz.

În cadrul metodologiei s-a păstrat linia de bază a Manualului pentru investigarea de urgenţă post-seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate, aprobat de MLPAT, indicativ ME-003-99, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 2/1999), dar cuprinsul a structurat mai eficient modalităţile de triere primară, competenţele pe calificări profesionale şi categorii de clădiri, pentru a se evita aglomerarea experţilor şi verificatorilor atestaţi.

Clădirile au fost clasificate în trei categorii, după gradul de aplicabilitate, astfel încât în cazul unei intervenții să se poată stabili cu ușurință prioritatea intervențiilor și împărțirea specialiștilor.

Astfel, clădirile au fost împărțite în următoarele clase:

Clasa A: Clădiri adăpostind funcţiuni vitale (administraţia centrală şi locală, telecomunicaţii, poliţie, pompieri, spitale), indiferent de numărul de niveluri şi de sistemul constructiv;

Clasa B: Clădiri curente cu mai mult de P+4 niveluri;

Clasa C: Clădiri curente cu P ... P+4 niveluri.

Extrem de important este că, pentru a beneficia de activitățile de investigare post-seismică a construcțiilor, autoritățile locale trebuie să pregătească şi să implementeze la primării sisteme informatizate şi baze de date pentru păstrarea datelor primare rezultate din investigarea anticipată, respectiv post-seism, a clădirilor de către inspectori şi ingineri.

Ulterior, autoritățile locale vor dispune planuri și rgulamente prin care să se intervină cu specialiști pentru consolidarea clădirilor.

Astfel, în perioada imediat următoare producerii unui cutremur de mare intensitate este necesar să se stabilească starea tehnică a construcţiilor într-un interval de timp rezonabil, precizându-se dacă acestea pot fi sau nu utilizate în condiţii de siguranţă, dacă sunt necesare investigaţii mai amănunţite, dacă ele trebuie prevăzute cu mijloace tehnice de punere rapidă în siguranţă (măsuri “de prim ajutor”), sau dacă trebuie demolate pentru a nu periclita vecinătăţile. Autorităţile locale repartizează în teren inspectorii şi inginerii pe baza informaţiilor sumare culese vizual în primele ore şi/sau în prima zi după seism de funcţionarii serviciilor primăriei, poliţie etc. Prima evaluare este urmată de investigaţii mai complete şi mai precise care, prin paşi succesivi, vor fundamenta decizia finală de intervenţie. Inspecţia post-seism pentru a decide asupra siguranţei clădirilor conduce, de regulă, la cerinţe majore de specialişti, cu activitate într-o perioadă foarte scurtă (1-3 zile), sub presiunea populaţiei, mass-media şi autorităţilor, şi cu consecinţe deosebit de importante (evacuări).

Se estimează că în cazul marilor localităţi urbane, operaţiunile de teren pot dura 10 -12 zile, pană la 1-2 luni. Având în vedere că într-o localitate există numeroase clădiri, în mod practic, se începe cu acele clădiri la care avariile sunt grave şi / sau evidente şi/sau despre care s-au primit solicitări. Pentru a se evita evaluările dezordonate şi a nu se bloca specialiştii numai cu acest gen de activităţi un interval de timp prea mare, autorităţile locale trebuie să prevadă o repartizare anticipată, o cunoaştere a zonelor arondate şi o corelare a trimiterii de echipe în diferitele zone din localitate cu personalul tehnic disponibil, numărul de clădiri şi avariile aşteptate, având în vedere însă anumite priorităţi.

Se va acționa prioritar pe clădirile cele mai înalte și cu cei mai mulți ocupanți, cele noi și cu înălțimi reduse situându-se pe ultimul loc al gradului de intervenție.

Evaluarea post seism a clădirilor vizează trei aspecte esențiale:

-1. Inspecţia post-seism - este menită a stabili, prin mijloace extrem de simple : (a) - construcţiile evident sigure, care pot fi utilizate în continuare fără restricţii; (b) - construcţiile evident nesigure, care nu pot fi utilizate în continuare, trebuind a fi abandonate (evacuate), temporar sau definitiv; (c) - construcţiile a căror stare tehnică nu se încadrează în cele două categorii definite mai sus necesitând o investigaţie mai amănunţită.

2. Evaluarea tehnică rapidă - este o investigaţie mai detaliată a construcţiilor care se încadrează, după inspecţia post-seism, în categoria (c), investigaţie prin care se precizează dacă aceste construcţii necesită sau nu luarea unor măsuri tehnice de punere în siguranţă provizorie pentru a putea fi utilizate sau dacă trebuie abandonate (evacuate);

3. Expertiza tehnică - este evaluarea care se efectuează în condiţiile precizate prin prevederi din normative şi coduri specifice.

Acestea sunt doar câteva dintre normele prevăzute în metodologia cadru de intervenție post-seismică.

Orice proprietar sau autoritate locală poate însă să realizeze anticipat o documentație tehnică a clădirii în care locuiește sau pe care o deține, prin care se va stabili planul cadru de intervenție asupra acesteia după un cutremur.

Acest tip de inspecţie privată de urgenţă poate facilita luarea unor decizii rapide privind închiderea sau reocuparea unor zone/clădiri locuite (reducerea întârzierii inspectării, mai ales din cauza lipsei de personal care este trimis în zonele cel mai grav avariate, care nu cuprinde şi zona în cauză). În acest scop este necesar un contract cu o firmă şi un expert atestat, încheiate, după caz, de instituţia cu personalitate juridică din clădirea de importanţă vitală, de primăria localităţii sau de asociaţiile de proprietari.

Cum vi se par măsurile post-seism elaborate de autorități? Sunt ele suficiente pentru a diminua dezastrele unui cutremur mare care ar putea avea loc în România?

Ce credeți că ar trebui să facă municipalitatea?

 

 Sursa imagine




Articol din domeniile

ȘTIRI Interne Arhitectură + urbanism

Adina POPESCU

Pasionată de lectură încă din școală, am descoperit cu placere pasiunea pentru scris și oraș, pentru explorări urbane și călatorit prin orașe străine. Tot așa a apărut și pasiunea pentru arhitectură și mediul construit, apoi pentru tehnici și tehnologii constructive.

Articole similare

0 COMENTARII

AI O ȘTIRE DE INTERES SAU CEVA DE SPUS COMUNITĂȚII? CONTACTEAZĂ-NE!